This post is also available in:
Română
Astăzi o să vă spun despre nebunia mea pentru gelato şi cannoli (sper să nu fiu singura). De curând m-am întors din Sicilia unde mi-am satisfacut toate poftele nebune, încă mai simt gustul unei briose cu gelato de mango şi kinder pingui.
Să vă povestesc prima mea interacţiune cu o italiancă într-o gelaterie: “Ciao, I wish an ice cream” iar doamna ce servea, foarte serioasă, îmi spune “ Signorina, we don’t have ice cream! This is gelato!”, era prea aglomerat să o rog să îmi explice aşa că mi-am luat cornetul cu gelato şi am plecat nedumerită. M-am aşezat pe o bancă şi am început să caut pe google diferenţele între ice cream şi gelato, în timp ce savuram cea mai bună gelato.
Îngheţata este făcută din lapte, smântână, zahăr, albuş de ou, coloranţi alimentari, arome şi conţine între 15% şi 25% grăsime. Toate aceste ingredient sunt amestecate la viteze mari pentru a prinde în compoziţie cât mai mult aer pentru a-şi mări volumul, iar rezultatul este o îngheţată fină, cu o textură uşoară şi cremoasă. De aceea se topeşte foarte repede sau cade de pe cornet.
Gelato – Procesul pentru prepararea de gelato începe tot cu pregătirea unei creme ca aceea de îngheţată, dar care are mult mai mult lapte şi mai puţină smantana, ouă (în unele zone din Italia nu se pune deloc ou) iar cele mai importante sunt: ingredientele naturale ce oferă un gust incredibil ( fructe, piure de fructe, ciocolata 100%, nuci, alune, migdale).
Apoi, crema este amestecată mult mai încet, ceea ce face ca aerul să intre într-o proporţie mult mai mică.
Astfel, gelato este mult mai densă şi grea decât îngheţata.
Gelato se serveşte la temperaturi mult mai mari (în jur de -13 grade), astfel că textura este mult mai catifelată şi mai delicată. De asemenea, pentru că are mai puţine grăsimi ( între 5% -7% ), aromele sunt mult mai puternice. Poate că acesta este şi motivul pentru care mulţi spun că gelato este mult mai bună decât îngheţata clasică.
Dacă ajungeţi în zona Taormina vă recomand să vă opriţi în Giarnidi-Naxos unde veţi găsi cea mai bună gelato, la Schizzo Bar Gelateria, un local deţinut de o familie siciliană. Preţurile sunt între 2,50 euro pentru gelato la cornet sau pahar şi 3,50 euro pentru brioşă cu gelato.
Iar acum să trecem la nebunia nr. 2 😀
În Sicilia le-am încercat pe toate: pizza, paste, peste şi fructele de mare dar cel mai mult m-au impresionat dulciurile siciliene, sunt nebunie curată. Iar cele mai renumite sunt: cassata, fior di mandorla, cuddureddi şi slăbiciunea mea – cannoli.
Cannoli este un faimos desert tipic sicilian constând într-o coajă crocantă care se umple cu cremă fină şi delicioasă de ricotta sau cremă de fistic ori ciocolată.
De ce zic un faimos desert tipic sicilian?
Sicilienii sunt înnebuniţi după acest desert şi îl duc la rang de arta, iar pentru cine nu a vazut filmul “Naşul”, există o scenă devenită faimoasă în care Clemenza ordonă execuţia lui Paulie Gatto iar dupa ce făptaşul termină treaba, ii spune “ Leave de gun. Take the cannoli!”
În Taormina sunt foarte multe patiserii, vă pot spune doar că le-am cam încercat pe toate şi peste tot am gasit un cannoli bun şi proaspăt. Preţul unui cannoli este în jur de 2 euro.
Sunt foarte bucuroasă, încă nu îmi vine să cred că am reusit să fac rost de la o localnică de reţeta pentru cannoli.
Pentru aluat avem nevoie de:
400 g făină,
75 g untură de porc
40 g zahăr tos,
2 ouă,
1 albuș,
1 vârf de cuțit de sare,
15 g cacao,
60 g Marsala sec,
60 g oțet de vin alb,
Tuburi metalice pentru înfășurat cannoli în jurul lor.
Untura pentru prăjit.
Amestecăm făina, zahărul, cacaua și sarea. Adăugam untura moale, cele 2 oua, apoi vinul şi oţetul. Facem o minge, o învelim în folie transparentă şi o punem în frigider circa o ora.
Întindem o foaie destul de subțire, tăiem discuri de circa 10 cm, le înfăşurăm pe tuburile unse cu ulei, lipind laturile care se suprapun cu albuş. Le prăjim pe rând în untura încinsă (putem folosi şi ulei), până devin auriu închis. Le scoatem pe hârtie absorbantă şi aşteptăm să se răcească.
Pentru cremă:
400 g de ricotta de oaie (sau de vacă)
150 g de zahăr
1 pastaie de vanilie
30 g de fulgi de ciocolată
Pentru o crema foarte fină ricotta se pune într-o sită la scurs şi se dă la rece peste seară. Cu ajutorul unui mixer amestecăm brânza şi zahărul până ce cristalele de zahăr se topesc. La final adăugăm seminţele din păstaia de vanilie şi fulgi de ciocolată.
Cu ajutorul unui linguriţe umplem fiecare cannolo cu crema. Capetele le presărăm cu fistic iar apoi cu ajutorul unei site, pudrăm suprafaţa cu zahăr şi sunt gata de servit.
Iar ca sfat primit a fost: umplerea trebuie să fie făcută chiar înaintea servirii, pentru ca aluatul să rămână crocant. Unii cofetari folosesc un truc interesant: ung pereții interiori de la fiecare cannolo cu ciocolată topită, pe care, evident, o lăsă să se răcească bine înainte de umplere astfel acestia rezist pana la 3 zile in frigider.
Eu încă nu am încercat acestă reţetă dar promit să revin în curând cu un video şi multe poze.
Acum sper să îmi înţelegeţi nebunia pentru gelato şi cannoli.
V-am făcut poftă de o îngheţată pe care să o savuraţi în parc, pe o bancă la soare sau să încercaţi pentru prima oară cannoli?
În acest weekend, 13-15 aprilie, în parcul Herăstrău, Bucuresti pe terasa celor de la Berăria H se va desfăşura Street Food City unde îi vom putea găsi şi pe cei de la Mr. Cannoli precum şi multă îngheţată.
Un eveniment kids friendly!
Un eveniment family-friendly!
Un eveniment pet friendly!
Un eveniment bike friendly!
So is gooooood… 🙂
4 Comments
Woowww…foarte tare. Nu esti singura!
Foarte frumoase pozele! <3
Frumoase locuri.Mi-asi dori sa le vizitez,sa cunosc alte locuri ,oameni,preocupari,alte culturi
Wow…cum arata…curcubeu pe cerul gurii..